Contaminarea emoțională din timpul pandemiei și erorile psihologice

Articol realizat de Cristina-Ioana Negrea, psihoterapeut/ psiholog clinician la Spitalul Sf. Constantin

Poate cea mai dificilă parte a acestei pandemii este incertitudinea din toate punctele de vedere. În această perioadă putem întâmpina dificultăți, atât la nivel fiziologic (tensiune musculară, dureri de cap, insomnii, oboseală, agitație), cât și la nivel mental (dificultăți de concentrare, probleme de memorie) și emoțional (schimbări bruște de dispoziție, irascibilitate, neliniște, frică).

Un studiu recent realizat pe populația din China în urma pandemiei a evidențiat faptul că persoanele între 18-30 de ani și cele peste 60 de ani au resimțit cel mai putenic distresul psihologic. Acest lucru se explică prin faptul că tinerii tind să obțină o cantitate mai mare de informații din social media și asta poate accentua starea negativă. Astfel, este necesar să acordăm o atenție sporită știrilor și surselor din care ne informăm. În ciuda convingerii că suntem persoane independente, contextul social ne influențează.

Ce erori putem face din punct de vedere psihologic în această perioada?

„Nu cred ce se spune, dar ascult sau citesc despre asta”

 Oamenii resping inițial argumentele susținute de surse cu grad scăzut de credibilitate, dar cu trecerea timpului mesajul rămâne în memorie. Astfel,  uităm sursa, dar ne amintim ideea  și în timp, ajungem să o aprobăm.

De exemplu, dacă un student citește în ziarul local un mesaj ce recomandă un nou volum de psihologie, înainte de a observa că ceea ce părea o recenzie este de fapt o reclamă, s-ar putea ca pe moment să respingă mesajul (sursă cu nivel scăzut de credibilitate), dar peste câteva săptămâni, văzând noul volum într-o librărie, să-l cumpere, amintindu-și doar că a citit o recenzie care recomanda manualul, dar uitând că mesajul citit a fost de fapt o reclamă.

Astfel, în această perioadă există posibilitatea apariției acestei erori în ceea ce privește știrile la care ne expunem.

„Mie nu mi se poate întâmpla”

Cei mai mulți dintre noi ne construim niște filtre cu ajutorul cărora ne simțim speciali și deasupra mediei. Cu alte cuvinte, uneori avem o imagine distorsionată despre realitate. Eșuăm în a ne lua minime precauții pentru a evita consecințele nedorite, cu presupoziția că „mie nu mi se va întâmpla”. Ne asumăm riscuri de sănătate, crezând că suntem mai puțin vulnerabili decât ceilalți. Această credință este împărtășită de cei mai mulți oameni. Consecința este că devenim și mai vulnerabili la forțele situaționale, tocmai pentru că le subestimăm puterea și o supraestimăm pe a noastră.

Astfel, ideea că „eu nu o să mă contaminez cu acest virus deoarece am noroc în viață” ar fi bine să fie privită mai atent și să ne dăm seama că suntem influențați când spunem asta. Pentru a ne proteja e necesar să respectăm regulile de igienă și măsurile luate de autorități. Sigur, este important să nu trecem nici în extrema cealaltă în care să devenim panicați. Înțelegerea situației în ansamblu din toate punctele de vedere, ne va oferi un echilibru.

Confuzia dintre singurătate și izolare socială

Atât singurătatea, cât și izolarea socială sunt constructe independente și unul poate avea loc fără celălalt. De exemplu, unele persoane pot fi izolate dar mulțumite cu minimum de contacte sociale, în timp ce alții se simt singuri în ciuda contacului social. Izolarea socială poate fi o variabilă cuantificabilă, însă singurătatea este o stare emoțională subiectivă. Singurătatea se asociază cu niveluri mai mari de stres, cu o calitate mai redusă a somnului și cu imunitate mai scăzută. Izolarea socială nu a avut aceste efecte. 

Contează cum ne simțim. Dacă ne gândim că e o situație temporară, pe care ne-am asumat-o împreună pentru un scop comun, ar trebui să ne simțim mai mult ca oricând parte dintr-o comunitate solidară, adică oricum, dar nu singuri. Iar dacă, totuși, ne simțim singuri, să încercăm să ne reglăm stresul (prin activități, exerciții de respiratie, discuții etc) deoarece în felul acesta ne vom proteja și imunitatea. Cât despre izolarea socială, aceasta poate fi combătută foarte ușor pentru că avem foarte multe mijloace de comunicare la îndemână.

Ce este contagiunea emoțională?

Contagiunea emoțională este procesul prin care, inconștient, suntem afectați de emoțiile celor din jur. Emoțiile negative sunt la fel de contagioase precum virusul. Oboseala, frica, panica, influențează capaciatea de a gândi rațional, de a fi creativ, de a ne concentra atenția pe adevăratele priorități.

Contagiunea emoțională e implicată şi în răspândirea emoţiilor în reţelele sociale.  Acest aspect a fost susţinut într-un experiment în care, vreme de o săptămână, a fost manipulată informația din punct de vedere emoțional a postărilor din „News Feed” de pe o rețea de socializare, la un eşantion de aproape şapte sute de mii de utilizatori. Grupurile experimentale au văzut preponderent postările cu conotaţie emoţională pozitivă sau negativă ale prietenilor. S-a observat că participanţii au postat, la rândul lor, mai multe mesaje cu aceeaşi valenţă emoţională ca a postărilor la care au fost expuşi. Aceste procese ar putea explica cum ne contaminăm cu emoţiile altora, chiar şi în mediul virtual.

Cum putem să ne apărăm?

Reglarea emoțiilor e un proces în mare parte voluntar. Primul pas ar fi să devenim mai conștienți de ce simțim în fiecare moment. Asta înseamnă să avem capacitatea de a ne observa propriile emoții. De aceea, și în condițiile în care suntem asaltați de informații despre evoluția acestei epidemii, ar trebui să ne alegem cu mare grijă sursele din care ne informăm pentru că de informațiile de la care plecăm depind emoțiile și interpretările noastre.

Este o perioadă dificilă pentru toți, iar suportul social este cel mai bun antidot, să ne reconectăm social, să vorbim mai des cu cei dragi. Izolarea socială ne predispune să avem trăiri negative. Ne este mai greu să facem față tristeții, confuziei sau anxietății dacă suntem singuri, decât dacă împărtășim aceste emoții cu ceilalți. Nu putem controla ce se întâmplă cu această criză, dar putem controla planurile noastre de zi cu zi care au un efect semnificativ asupra stării noastre de spirit. Oamenii care își exprimă frecvent mulțumirea sunt mai sănătoși din punct de vedere fizic, sunt mai optimiști, își îndeplinesc mai ușor obiectivele, se simt mai bine și își ajută mai des semenii. Este o situație temporară la care ar fi indicat să muncim și mental pentru a ne adapta!

Search

+