Interviu Dr. Nicolae Crisan- “Nemultumirea medicilor tineri nu este salariul, ci sistemul”

  1. Care sunt avantajele chirurgiei robotice în general, și în domeniul urologiei, în mod specific?

Robotul este un instrument chirurgical care are rolul de a perfectiona gestul chirurgului și de a-i oferi accesul în spații anatomice greu accesibile. Din acest punct de vedere, aplicarea roboticii în chirurgia urologica a fost extrem de binevenită, această chirurgie desfasurându-se preponderent în pelvisul masculin care oferă un spațiu redus de acces. Principala intervenție pentru care abordul robotic a devenit gold standard este prostatectomia radicală robotică. Aceasta intervenție presupune o disectie anatomică dificilă, de excizie a prostatei și de conservare a sfincterului urinar și a bandeletelor neurovasculare responsabile de potență, pe de-o parte, dar și de reconstrucție a tractului urinar, pe de altă parte. De asemenea, nefrectomia parțială, cistectomia radicală cu neovezică sunt intervenții care se pretează pentru abordul robotic.

  1. Cam unde ne situăm în acest domeniu comparativ cu restul Europei?

In anul 2008 am inceput specializarea mea în chirurgia robotică la Milano și m-am intors în țară cu dorința de a conduce activitatea echipei din care faceam parte spre standardul pe care l-am văzut in Occident. Astfel, împreună cu domnul profesor Ioan Coman în 2009 realizăm primele intervenții chirurgicale robotice la Cluj-Napoca. Continuăm și azi să menținem același ritm care să respecte nivelul urologiei europene.

  1. Ce ar trebui să știe potențialii pacienți despre tratamentul minim-invaziv al cancerului de prostată prin chirurgia robotică?

In primul rând, asa cum am spus mai sus, pacienții trebuie să știe că abordul robotic este standardul de tratament chirurgical în cancerul de prostată. Dar poate mai important este ca pacienții să stie că diagnosticul precoce oferă o șansă de tratament curativ. Pentru aceasta e nevoie de aplicarea screeningului bazat pe determinarea antigenului prostatic specific. Satisfacția noastră este că în ultimii 10 ani, prin efortul medicilor, rata de cancer prostatic avansat local sau metastatic s-a redus de 3-4 ori.

  1. De ce chirurgie robotică? Ce v-a atras la această specializare?

Când vezi pentru prima dată robotul pare coborât din viitor. Dar este mult mai mult decât atât. Este vorba de a opera așa cum nu poți opera în chirurgia clasică sau laparoscopică. Este vorba de a oferi pacienților rezultate pe care nu le puteai oferi până atunci. Este vorba de a oferi tinerilor perspective de învațare a chirurgiei care nu erau definite. Am avut nevoie să lucrez 3 minute pe robot ca să devin convins sută la sută. Acest lucru s-a intamplat în 2008 la Milano. De atunci am păstrat permanent această direcție indiferent de situație sau de obstacole. Dar m-am încăpățânat să fac chirurgie robotică în țara mea și nu în altă parte.

  1. Cum poate un medic să învețe chirurgie robotică? Cât durează până să ajungă să fie „mâna întâi”?

Pe langa avantajele oferite pacientului de către robotul chirurgical, exista numeroase avantaje pentru chirurg. Dar mai ales în ce privește curba de învațare a chirurgului. In primul rând chirurgia robotică este o chirurgie la vedere. Orice intervenție poate să fie urmarită pe un monitor special de către cel care vrea să învețe. Apoi, chirurgia robotică oferă posibilitatea simulatoarelor. Astfel, faci sute de exerciții virtuale înainte de a opera pe om. Când incepi să operezi poti să fii monitorizat de un expert care te asistă la fiecare pas operator. Expertul ajută în două feluri: primul, folosește un ecran special (touch screen) pe care urmărește intervenția și trasează linii de orientare care pot fi văzute în consola robotului; al doilea, există posibilitatea de dublă consolă, prin care practic în orice moment comanda poate fi preluată de expert. In acest fel, curba de învățare în chirurgia robotică se reduce considerabil.

  1. Ce v-a determinat să rămâneți în România pentru a profesa urologia, în contextul în care în perioada actuală asistăm la un ”exod” al tinerilor medici peste hotare?

Cred ca principala nemulțumire a medicilor tineri nu este salariul, ci sistemul. Adică un sistem care protejează niște interese și nu este deschis nevoilor: nevoilor pacientului, dorinței de învățare a rezidenților, dorinței de performanță a medicilor. Toate aceste lucruri conduc la o umilire a medicilor, la o stare de frustrare, iar când la toate acestea se adaugă și neputința financiară atunci practic nu mai există niciun motiv pentru a rămâne în țară. Absolut toți colegii mei care au plecat s-ar intoarce azi înapoi în țară daca ar exista posibilitatea unui sistem civilizat. Clinicile în care funcționează normalitatea sunt izolate. Eu am avut sansa să mă formez într-o instituție medicală care păstra toate obiectivele de mai sus, iar Profesor Ioan Coman reprezenta o excepție în sistem. Marea mea satisfacție este că m-am format și lucrez într-un mediu în care nu simt nicio diferență între ceea ce se întâmplă la noi și ceea ce se întamplă în Occident. Dar acest lucru mă responsabilizează și mai mult pentru a păstra direcția deschisă de domnul Profesor Coman.

  1. Ce anume face un doctor să fie un doctor bun? Care sunt criteriile care vă determină să spuneți despre un doctor că este un doctor bun?

Cred că dacă un medic se gândește că este un medic bun, în următoarea secundă nu mai este deloc un medic bun. Medicina este un domeniu în care niciodată nu este de ajuns, nu este suficient cât ai făcut. Totdeauna se mai putea face ceva, totdeauna se putea face mai mult. Aceasta este perspectiva medicului. Aș putea să vă spun ce nu este un medic bun. In acest domeniu lipsa de disponibilitate, superficialitatea, aroganța și ignoranța nu își au locul. Din păcate, aceste caracteristici nu sunt testate de nicio școală, niciun sistem sanitar. Totuși, eu cred că suntem pe un drum bun cât timp noile generații păstrează valorile care au stat la baza societății civilizate.

 

 

 

Search

+