Izolarea psihologică

Articol realizat de Cristina-Ioana Negrea, psihoterapeut/ psiholog clinician la Spitalul Sf. Constantin

De-a lungul timpului, România a trecut prin numeroase schimbări și încercări, însă fiecare dintre noi și-a continuat viața, fiind ghidat de propriul scop. Noul virus a determinat un context similar pentru majoritatea populației, însă diferit din punct de vedere psihologic. Cercetările sugerează că putem să ne provocăm o schimbare fiziologică dacă adoptăm în mod intenționat o expresie facială. Cu alte cuvinte, impunându-i feței să afișeze un zâmbet, în creier se declanșează o activitate specifică fericirii. Reacția creierului este în concordanță și cu emoția de tristețe. Pentru a învăța să trăim în izolare, e important să conștientizăm schimbările din corpul nostru.

De ce unii nu reușesc să iasă din această panică?

În primul rând, este vorba de structura noastră, iar persoanele care se îngrijorează excesiv de mult, care sunt mai pesimiste și mai temătoare, pot fi afectate mai ușor. Însă aceasta nu este o scuză, scopul fiind conștientizarea felului nostru de a fi încă dinaintea apariției acestui virus. Din cauza faptului că suntem acaparați de știri ce abordează tema pandemiei, creierul nu mai percepe în aceeași măsură și aspectele plăcute din viața noastră. E ca și cum vă spun să vă gândiți la culoarea roz, la hainele pe care le aveți de această nuanță, la câteva detalii, iar apoi tendința noastră va fi mai mare să observăm această culoare. Pe același mecanism funcționează și receptivitatea noastră la știri: cu cât ne axăm doar pe negativitate, cu atât vom ajunge să observăm doar lucrurile rele, inclusiv în interacțiunea noastră cu cei dragi.

Doar eu sunt panicat/ă?

Nu, cu toții trăim o teamă, ceea ce este chiar normal. Dacă nu am simți asta, ar fi o problemă. Diferența o face felul în care o percepem. Una este să spunem „mi-e teamă”, iar alta este „sunt îngrozit de frică”. Dacă simțim teamă, putem gestiona celelalte emoții, însă panica ne ingheață și ne face să fim disfuncționali. Haideți să fim mai atenți și la limbaj în perioada aceasta.

Cum ne afectează frica?

Studiile arată că atunci când trăim frică, se secretă mai mult cortizol care în timp poate afecta sistemul nostru imunitar. Un nivel crescut al acestuia înainte de culcare întârzie instalarea somnului și scade considerabil și calitatea acestuia.

Fiecare dintre noi primește la naștere partea sa de neurochimie genetică care ne ajută să ne reglăm emoțiile. Nivelurile optime ale acestor substanțe neurochimice ne permite să gestionăm stresul vieții normale. Serotonina servește ca sedativ natural. Ne calmează, ne liniștește mintea, scade anxietatea, iritabilitatea și supărarea. Dacă nivelurile de serotonina sunt normale, este mai ușor să controlăm reactivitatea, putem menține o perspectivă pozitivă. Atunci când nivelul serotoninei este scăzut suntem anxioși, reactivi, perspectiva noastră este sumbră și suntem mai axati pe evenimente negative, fiind predispuși la furie.

Transformarea emoției nu înseamnă evitare și nici ascunderea ei sub preș. Hormonii, neurotransmițătorii și toată forța sistemului nervos central lucrează pentru a elibera emoția (de exemplu frica), în timp ce tu încerci în mod conștient să o suprimi. Este ca și cum ai conduce cu un picior pe accelerație și celălalt pe frână, nu te duce nicăieri și poate face mult rău. Astfel, este important să conștientizăm emoțiile din corpul nostru, să le validăm și să le gestionăm. Dacă punem un accent atât de mare pe mediu, e ca si cum tu n-ai putea fi niciodata sursa schimbărilor.

În plus, cercetarile au arătat și faptul că, până la vârsta de l an, copiii ale caror mame sufereau de depresie manifestau și ei același tipar: mai puține emoții pozitive.

Felul în care ne comportăm în această perioadă îi afectează și pe cei din jur. Să nu uităm că ne dorim să-i protejăm pe ceilalți, iar pentru a face asta e important să învățăm noi strategii de relaxare.

Ce putem face în această perioadă?

1.Structurează-ți ziua

Este important să avem un scop clar. Să nu uităm ce ne-am propus la începutul anului, ce planuri avem și cum poate această perioadă să contribuie la dezvoltarea noastră. Țineți cont că activitățile sunt importante pentru sănătatea noastră mentală. Tratarea cu superficilitate a acestei perioade, ne poate afecta.

2. Scrie o listă cu activitățile dorite

De exemplu:

• fac 20 de minute exerciții fizice (ajută foarte mult la reducerea tensiunii)
• citesc 30 de pagini
• fac curat
• scriu un articol
• fac activități cu copilul meu
• mă uit la un film istoric

Să ne facem zilnic agenda pentru a doua zi și să o respectăm. A avea un orar clar ne ajută să ne menținem sănătoși psihic.

3. Oprește știrile în timpul activităților

Chiar dacă nu suntem atenți, derularea știrilor negative pe fundal are un impact asupra stării noastre de spirit. Pentru a nu fi influențați negativ, ar trebui să limităm și orele la care ne uităm la televizor, și în acest fel ne-am controla mult mai bine viața.

Cercetătorii din psihologia socială, care studiază cum sunt afectați oamenii de reclame și marketing, au condus o serie de studii asupra vulnerabilității. Aceștia au descoperit că subiecții care considerau că nu se lasă influențați de reclamele înșelătoare și spuneau că nu sunt vulnerabili la mesajele lor, erau de fapt cei mai vulnerabili. Explicația dată de cercetători acestui fenomen este următoarea: iluzia vulnerabilității subminează tocmai comportamentele care ar fi asigurat subiectului o mai mare protecție în fața mesajelor publicitare.

4. Folosește în mod constructiv tehnologia

Importanța apartenenței și a legăturilor profunde cu ceilalți este întărită de însăși chimia creierului nostru și, tocmai de aceea, suferința pe care o provoacă lipsa legăturii emoționale este una reală și concretă.

Este posibil să simțim absența discuțiilor cu cei dragi. În ziua de azi avem oportunitatea de a ne vedea video și de a păstra legătura cu ei. Încercați să vă reconectați cu ceilalți, cautând noi subiecte de discuții, evitând știrile de actualitate. De asemenea, au apărut multe activități virtuale în această perioadă. Teatrele au început să difuzeze spectacole online. Vă îndemn să căutați, merită!

5. Ia-ți timpul tău

Izolarea la domiciliu în cuplu sau în familie poate aduce și o stare de tensiune. Nu suntem obișnuiți să petrecem atât de mult timp în casă. Astfel, planificați activități pe care să le faceți împreună, dar la fel de important este ca partenerii să-și lase spațiu unii altora.

6. Nu lua decizii radicale

Perioada aceasta ne poate afecta felul în care procesăm anumite informații. Încercați să păstrați un mediu cald și liniștit acasă.

7. Cere ajutor de specialitate

Dacă simți că nu mai poți face față acestei stări, cere ajutorul unui psiholog. Există platforme ce oferă suport gratuit.

8. Nu-ți sabota momentele de bucurie

Niciodată nu vom fi cu adevărat pregătiți pentru a pierde pe cineva drag nouă. Nu transforma fiecare ocazie de a simți bucurie într-o repetiție pentru catastrofă. De fapt, în acest fel ne diminuam rezistența la suferință. De fiecare dată când ne permitem să ne bucurăm din plin de ceva, ne dezvoltăm reziliența și cultivăm speranță. Bucuria devine parte din noi înșine iar cand se întâmplă ceva rău și asta este inevitabil, vom fi mai puternici.

În cazul în care copilul ar renunța să mai încerce atunci când se ridică pentru prima dată în picioare și cade, el nu ar învăța niciodată să meargă. Haideți să învățăm să trăim și altfel. Și eu stau acasă!